Salariile călugărilor și măicuțelor au reprezentat întotdeauna un subiect de interes pentru public. Puțini știu că aceste persoane, care își dedică viața religiei și vieții în mănăstiri, primesc lunar bani din partea statului. În plus, ei fac parte din categoria bugetarilor, ceea ce ridică întrebări și controverse în rândul societății. În România există aproximativ 10.000 de călugări și măicuțe, iar sumele pe care le primesc lunar sunt puțin peste salariul minim pe economie.
Conform regulamentelor bisericești, monahii salarizați sunt obligați să depună la casieria mănăstirii jumătate din salariu sau pensie în folosul obștii. Această prevedere are ca scop sprijinirea mănăstirilor și asigurarea necesarului de trai al tuturor membrilor comunității. În cazul în care călugării aleg să doneze mănăstirii întreaga sumă pe care o primesc drept salariu de la stat, conducerea mănăstirii se va ocupa de achiziționarea tuturor celor necesare.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) a precizat că valoarea totală a contribuțiilor la salariile personalului din Administrația patriarhală se ridică la 557.472 de lei în fiecare lună. În plus, Patriarhia Română contribuie la bugetul de stat și cu impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate și contribuții sociale, în valoare de 575.087 de lei. Aceste sume ridicate arată că statul acordă o importanță deosebită susținerii financiare a călugărilor și măicuțelor, recunoscând astfel rolul lor în comunitate.
Cum se desfășoară procesul de salarizare și ce implicații are asupra bugetului de stat
Salariile călugărilor și măicuțelor sunt stabilite în conformitate cu legislația în vigoare și sunt în concordanță cu salariul minim pe economie. Această sumă, deși poate părea mică în comparație cu alte categorii de bugetari, reflectă angajamentul statului de a susține și de a recunoaște munca și misiunea acestor persoane în societate.
La nivelul BOR, există peste 14.000 de preoți și diaconi, dintre care peste 1.000 primesc salariu exclusiv din fondurile proprii ale unităților bisericești. În ceea ce privește salarizații neclericali, peste 1.500 din cei 17.000 de angajați din Biserica Ortodoxă Română sunt remunerați integral de Biserică. Aceste cifre arată că BOR acordă o atenție deosebită salarizării personalului său, inclusiv a călugărilor și măicuțelor.
Grilele de salarizare anunțate de fostul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, în 2017, au arătat că Patriarhul Daniel avea un salariu la fel de mare cu cel al unui ministru, în valoare de 14.500 de lei lunar brut. Această situație a stârnit din nou dezbateri în societate și a ridicat întrebări cu privire la echitatea și transparența procesului de salarizare în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
Cum poți deveni călugăr sau măicuță în România
Pentru cei interesați de viața monahală, există anumite reguli și condiții care trebuie îndeplinite. Vârsta minimă pentru a fi primit într-o mănăstire este de 16 ani, cu acordul părinților sau al tutorelui legal. Un aspect foarte important în procesul de alegere a călugărilor și măicuțelor este aprobarea episcopului, care are încredere să primească în casa Domnului acei oameni care doresc să se dedice vieții religioase.
Conform regulamentului bisericesc, starețul este obligat să cerceteze motivul venirii persoanei în mănăstire, precum și alte aspecte importante legate de stare fizică, cunoștințe religioase, temperament și aptitudini. De asemenea, există un proces de testare care implică diferite etape, de la primirea în mănăstire la admiterea ca frate de mănăstire și până la tunderea în monahism.
Cei interesați trebuie să prezinte anumite documente, cum ar fi certificatul de naștere, certificatul de botez, actul de studii, cazierul judiciar, certificatul de stare civilă, recomandarea preotului paroh, actul privind stagiul militar și o fișă medicală care să ateste starea de sănătate fizică și psihică.
În concluzie, salariile călugărilor și măicuțelor reprezintă un subiect de interes în România și ridică întrebări legate de rolul și importanța acestor persoane în societate. Statul oferă un sprijin financiar semnificativ, recunoscând astfel importanța lor în comunitate.